Scrisoare de intentie

Am mai primit o chestie funny pe mail (multumesc Mariuca:) ). Enjoy it..

” Draga Elena ,

Sunt fericit sa te anunt ca m-am indragostit de tine incepand cu data de miercuri, 17 septembrie 2003.

Referitor la intalnirea noastra din 17 septembrie 2003 la ora 15.00, as dori sa ma vezi ca pe un viitor iubit. Idila noastra va trece printr-o perioada de proba de nu mai putin de trei luni si, depinzand de compatibilitatea dintre noi, va fi permanenta.

Bineinteles, pe parcursul perioadei de proba, in continuu vor fi cursuri despre mentinerea si dezvoltarea unei relatii si scheme de evaluare a relatiei pentru a promova de la iubit/iubita la sot/sotie. Cheltuielile pentru cafea si distractie vor fi initial impartite egal intre noi. Mai tarziu, pe seama performantelor tale, voi acoperi o parte mai mare a cheltuielilor.

Te rog sa imi raspunzi in termen de 30 zile de la data primirii acestei scrisori, in caz contrar, aceasta oferta va fi anulata fara preaviz si voi lua in considerare pe altcineva.

As fi fericit daca ai da mai departe aceasta scrisoare surorii tale, daca tu nu doresti sa beneficiezi de aceasta oferta.

Multumesc anticipat.

Al tau Victor “

Raspuns:

” Draga Victor ,

Iti multumesc pentru consideratia de care dai dovada adresandu-mi aceasta oferta.

Sper ca vom avea o relatie viitoare, insa tocmai am incheiat selectia de oferte (am deja 5 oferte) si a fost ales Daniel . El e un baiat foarte dragut si asigura plata pe loc a cheltuielilor necesare intretinerii relatiei. Promit insa ca la primele semne de neseriozitate (neplata la

termen) sau scaderea valorica si/sau numerica a serviciilor oferite voi organiza o noua selectie de oferte si voi lua in considerare si oferta ta.

Pana atunci sora mea ar fi fericita sa colaboreze cu tine.

Deocamdata a lui Daniel ,

Elena “

Jurnalul unui bancher roman

File de jurnal primite pe mail. Amuzant…

*M-am trezit pe la 11. Plouă şi am impresia ca sunt trist. Ca să-mi revin,
am mărit două comisioane jignitor de mici şi am mai inventat unul nou.
Iniţial am vrut să-i spun “comision la comisionul de informare ghiseu banca”,
dar nevastă-mea m-a oprit. Aşa că până la urmă a trebuit să-l numesc
“comision cutremur China si alte evenimente neplacute pentru omenire”.

*Mă sună un jurnalist, că ce părere am eu despre piaţa creditelor ipotecare.
Căcat. A trebuit să îi spun să revină în 10 minute că sunt într-o şedinţă,
ca să am timp să caut pe Google. M-am şi speriat când am citit. În SUA,
băncile par să aibă adevărate probleme!!!!

*Am pierdut ieri pariul cu Radu. Cine dracu s-ar fi gândit că cinci doze de
bere goale cântăresc mai mult decât două PET-uri de Cola, tot goale? Acum,
trebuie să-mi ţin promisiunea şi să anulez propoţiile la depozitul cu
dobândă de 11 %. Nu contează, dă-i naibii de proşti. Unde mi-oi fi pus
ciorapii ?

*Azi n-am chef de lucru. Vreau sa-mi reamenajez biroul. Am scos terenul de
minigolf şi vreau să-mi pun un mini-ocean, pe care să mă plimb cu
mini-iahtul. Un sef de sucursală m-a sunat că are probleme cu maturităţile
la depozite. L-am băgat în pizda mă-sii.

*Mare scandal, azi pe la prânz. Sacul cu euro a dispărut de sub birou, iar
tâmpiţii de subalterni voiau să cheme Poliţia. Le-am explicat că în cel mult
16 ore recuperăm pierderea, majorând dobânda cu 0,2 la sută. Până la urmă,
nici n-a mai fost nevoie. Amărâta aia de maseuză îl confundase cu geanta ei
şi l-a luat din greşeală. Am recuperat şi cea mai mare parte a banilor,
odată cu sacul.

*Am primit formularele de stress test de la BNR. Dom’ne, pe vremea când eram
şi eu acolo, întrebările erau mai simple, să poată răspunde orice bancher.
De pildă , te întrebau “Consideraţi că dacă s-ar mări împovărător dobânda de
politică monetară, pe piaţă ar putea apărea probleme cu rambursarea
creditelor?”. Şi aveai variantele “desigur”, “cred foarte mult în asta” şi
“bineînţeles, eşti tâmpit?” Acum te pune să alegi între variante
contradictorii. De pildă, la “influenţa creşterii cu 1% a ratei dobânzii de
politică monetară asupra serviciului datoriei”, ai vreo 5 variante. Am
aruncat hârtiile la coş. Dă-i dracu de conţopişti.

*CEO-ul din străinătate mă întreabă ce profit vreau anul ăsta. Băi, prost e!
I-am spus că nu contează ce profit vreau eu, să-mi spună ce profit vrea el!
Cât vrea, atâta îi aduc!

*Mă cheamă Soviani la Money Channel. Dacă mă duc, va trebui să răspun la tot
felul de întrebări. I-am spus secretarei să-mi facă nişte răspunsuri
prestabilite pe care să le învâţ pe de rost. De pildă “Domnule Soviani, cu
tot respectul, situaţia pe care o menţionaţi poate fi privită şi din alt
unghi, din care perspectiva nu e întotdeauna optimistă”. După care trebuie
să zâmbesc cu subînţeles.

*Cât dracu e inflatia? Dobânzile băncii mele trebuie s-o acopere. Dacă
inflaţia e 8 %, dobânzile la mine trebuie să fie minim 10 %. Dar nu mai bine
leg eu dobânzile de deficitul de cont, că măcar ăla e 14 %? De discutat în
comitetul de direcţie.

*Cică doi clienţi au ajuns din vina băncii mele, în Biroul de Credit. Am
tras o gură de whiskey şi am vrut să-i sun să le fut muma-n cur. Şi ce dacă
au ajuns? Mai greşim şi noi, că oameni suntem. Ca să se înveţe minte să
reclame, le măresc comisioanele! Uite-aşa, să văd ce-o să-mi facă!
Nesimţiţii…

Multi..

Multi isi doresc…multi viseaza…multi spera. Noaptea adorm cu acest gand, dimineata se trezesc cu acest gand, oriunde se duc este si el prezent. La ce viseaza? La jumatatea lor.

Multi nu o sa recunoasca. Multi or sa zica ca nu este adevarat, or sa incerce sa te invarta sau te abureasca, dar ideea este aceeasi: spera!.

Dar cati sunt aceia care in ciuda obisnuintei de a cauta, in ciuda obisnuintei de a fi “din floare in floare” (cum era melodia aia ) isi dau seama cand au gasit pe acel cineva. Cati sunt aceia care lupta pentru a pastra pe acel/acea cineva. putini…foarte putini din acei multi sunt in stare sa realizeze ce au. Nu realizeaza ca au totul si ca nu le lipseste nimic…din obisnuinta cautarilor dau cu piciorul la ceva frumos, la ceva ce ii fac fericiti. Si toate astea pentru ca nu realizeaza…pentru ca nu isi dau seama. Si totusi..cateodata…in unele cazuri se intampla ceva, ceva ce ii face sa realizeze ce au…ce au avut atata timp langa ei…ce pot avea in continuare..acestea sunt cazurile fericite. Iti trebuie doar curaj sa renunti la “the old ways” , sa poti incepe o noua viata.